Alergarea aerobă și anaerobă diferă în funcție de modul în care organismul folosește oxigenul pentru a produce energie în timpul alergării.
Alergare aerobă
- Se caracterizează printr-o activitate în care organismul folosește oxigenul pentru a produce energie.
- Acest tip de alergare este mai puțin intensivă și poate fi efectuată pe o perioadă mai lungă de timp. În timpul alergării aerobe, energia provine în principal din grăsimi și parțial din zaharuri. Alergarea aerobică are ca rezultat creșterea capacității pulmonare și cardiace, ceea ce duce la o mai bună capacitate a organismului de a procesa și utiliza oxigenul. Exemplele includ alergări lungi sau jogging la un ritm moderat.
Alergare anaerobă
- Se caracterizează printr-o activitate în care organismul produce energie fără a utiliza oxigenul. În schimb, organismul folosește glicogenul (zahărul stocat) din celulele musculare pentru a produce energie.
- Acest tip de alergare presupune o intensitate ridicată și sunt de scurtă durată.
- Alergarea anaerobă duce adesea la epuizarea rapidă a rezervelor de glicogen și la acumularea de lactat (acid lactic) în celulele musculare, ceea ce poate provoca o senzație de arsură în mușchi.
- Un exemplu ar fi sprintul sau antrenamentul cu intervale intense.
Ambele tipuri de alergare sunt importante în planurile de antrenament ale alergătorilor, deoarece fiecare contribuie la dezvoltarea unor caracteristici fizice diferite. Antrenamentul aerob crește rezistența și capacitatea cardiovasculară, în timp ce antrenamentul anaerob îmbunătățește viteza, forța și capacitatea organismului de a performa în condiții de deficit de oxigen.
Dacă nu te interesează cum se îmbunătățește performanța ta, ci vrei doar să arăți bine, atunci află că activitatea aerobă te va ajuta să slăbești, iar cea anaerobă te va ajuta să formezi mușchi.
100% produse originale
